Moara de Apa
Roata celei mai vechi mori din Tara Fagarasului se roteste de mai bine de 135 de ani fara intrerupere. Faina produsa aici are un gust inconfundabil pentru ca fiecare bob este macinat de pietre cu o viteza mica, fata de cea a morilor actionate electric, iar localnicii care vin sa macine aici spun ca "este cea mai buna faina din lume".
Candva, aproape fiecare sat avea o asemenea moara, insa cu trecerea timpului s-au ruinat, Moara de Apa din Ohaba, Sinca Veche, ramanand singura moara care inca mai macina cu vechea instalatie taraneasca. Proprietarii au botezat-o Moara cu Noroc pentru ca nu a avut nevoie de nici o investitie in tot acest timp, insa cum nimic nu tine o vesnicie, acum este nevoie de fonduri pentru restaurarea morii, dar din pacate inca nu s-au gasit.
"Aici a crescut bunicul cinci copii, cu moara i-a tinut prin scoli. Era un mos din poveste, cu barba alba si vesnic plin de faina. Mi-l amintesc cum statea in casuta cu urechea ciulita. Stia cand se termina sacul si trebuie sa bage altul pe moara" povesteste doamna Virginia Popa, mostenitoarea fiind a patra generatie care ingrijeste si mentine moara in viata, impreuna cu sotul ei.
Zgomotul produs de caderea de apa este asemuit unei cascade sau rafalelor de ploaie, dar are efect benefic asupra starii de spirit.Un mic muzeu, moara isi are morarul ei fidel care lucreaza 8 ore pe zi ca la carte. Macina grau sau porumb pentru pensionari si cei care consuma faina "neagra", adica cu tarate. De altfel faina facuta la moara cu apa isi pastreaza mai multe din calitati decat cea fabricata pe cale "industriala" si asta deoarece in procesul macinarii nu se incalzeste,rezistand mult mai mult timp. Inainte o vreme moara lucra non-stop, lucrand la cele doua instalatii pe care le are. Astazi se odihneste mai mult si isi dezvaluie calatorilor din secretele sale.
"Secretul morii ar fi ca are cremene frantuzesc, adus prin cai nestiute astazi tocmai de la Lyon. Este cea mai rezistenta piatra,forta ei devenind motiv de mandrie pentru Franta, care a trimis cremene in intreaga Europa. Mamaliga din Tara Fagarasului are deci si contributii frantuzesti.
Desi e cremene de Lyon, daca este folosit intens timp de o luna-doua, se mai toceste. Astfel pietroaiele se ridica cu un dispozitiv si le sunt restabilite cu ciocane speciale santuletele. Lemnaraia morii la fel necesita grija speciala, fara de care s-ar ruina totul. Forta raului este cea care asigura randamentul morii. Vara, avand debit mai mic, moara da mai putina faina. 
Graul ales este pun in faina in masuri si transportat la etaj , turnat intr-un cos imens si supus transformarilor. Aici gasim cele doua pietre de moara, grele de o tona fiecare. Cremenea dura, dintr-o singura bucata, provine tocmai de la Lyon. Inainte de a da drumul instalatiei, pietrele se ridica ca sa se stabileasca distanta intre ele. Apropierea dintre pietre da granulatia fainii, mai fina sau mai grunjoasa. Cat timp pietrele strivesc grauntele, morarul vede de alte treburi. Iar cand cosul s-a golit, un clopot atasat de un mecanism ii da de stire. De la pietre, faina urca printr-un jgheab de lemn la al doilea etaj si e carsata intr-o cuva hexagonala. Aici are loc cernerea cu site veche, de piele.
Propietarii acestei mori au deschis si o pensiune, chiar langa moara. Camerele sunt curate, amenajate in stil traditional, cu paturi cu saltele de paie, costume populare de la bunica, sobe cu lemne si multe altele.
|
