Cercetarile ultimilor ani au aratat ca asezarile dacilor se imparteau in 3 categorii: stani, locuinte si asezari fortificate.
In imaginea din dreapta aveti un exemplu al asezarii dacice din Sinca Veche. Desi pare destul de greu sa ne imaginam cum erau randuite asezarile dacilor, cercetatorii in domeniu ne-au adus mereu lamuriri cu privire la acest aspect.
Arheologii au reusit sa repereze si alte asezari din epoca dacica in Venetia de Jos la "Podul Fantanilor", in Beclean "La Canton", in Voila si Vad, iar la Sinca Veche se presupune existenta unei fortificatii, toate acestea fiind indicate de fragmentele arheologice gasite in aceste zone.
Locuintele dacilor de la munte erau organizate diferit de cele de la campie, avand avantajul prezentei pietrei. Aceste blocuri de piatra reprezentau practic fundatia caselor, peste care erau puse barnele de lemn pentru pardoseala. Locuintele erau construite in acest fel din mai multe motive, un motiv ar fi apararea impotriva animalelor salbatice sau potentialilor inamici, si un altul ar fi ca in acest fel lemnul nu putrezea pentru ca nu era in contact direct cu pamantul.
La locuintele cu plan patrulater, peretii din lemn au fost ridicati totdeauna pe o baza de piatra. Indiciile pentru modul in care au evoluat aceste locuinte vin din forma asezarii pietrelor, ceea ce ne conduce la ideea ca existau mai multe incaperi. In ansamblul lor locuintele era infrumusetate prin cioplituri mestesugite in lemn.
Cele mai interesante locuinte ce s-au descoperit intr-un numar mai mare sunt locuintele de tipul turnurilor. Acestea sunt cele la care predominau fundatia de piatra. Cei care erau mai instariti aveau chiar si un etaj, construit tot din barne de lemn, iar accesul se facea printr-o scara exterioara. Majoritatea locuintelor de tip turn aveau un prag de piatra sau lemn care permitea accesul in interior. Desigur erau si daci instariti, de obicei acestia erau cei care aveau acest tip de locuinta. Pardoseala tuturor caselor era din lut batatorit, iar uneori sapau gropi pentru adapostirea alimentelor. Acoperisurile caselor in plan patrulater erau in doua ape, casele poligonale sau rotunde aveau acoperis conic.
"Descoperirile arheologice facute in Tara Fagarasului, la Sercaia, Sinca Veche, Felmer, Ticus, Halmeag, Cincu, Comana de Jos, Beclean, Mandra Si Fagaras, demonstreaza continuitatea populatiei eutohtone, a culturii ei materiale si spirituale in zona" Prof. Gheorghe Dragota
